Tu știi cum și-a finanțat parlamentarul tău campania? Vicelider grup PSD: „Dacă nu scăpăm de gențile de bani, ne ajută DNA-ul”

Când vine vorba de cum se finanțează o campanie electorală, politicienii susțin că toți banii care intră la partid sunt trecuți pe chitanță, iar apoi sunt declarați la Autoritatea Electorală Permanentă. Nimic ilegal. Cu toate acestea, procurorii DNA au descris mecanismele de finanțare cu bani negri, aduși de oameni de afaceri, care au primit, la schimb, contracte cu statul.

Pentru că într-o campanie electorală se cheltuiesc foarte mulți bani, în special pe materialele promoționale, politicienii apelează la diverse surse de finanțare, în lupta pentru funcții.

„Metodele s-au sofisticat în a face politică și a câștiga alegeri, s-a ajuns la spectacole de zeci de mii de euro, la pachete…”, susține viceliderul grupului de senatori PSD-UNPR, Haralambie Vochițoiu, contactat de gândul.

Finanțare de la CAR

Deși în prezent este membru UNPR, el a candidat pe listele PPDD, în 2012. Mai mult, și-a mai încercat o dată noroc în 1996, când a vrut să devină deputat. „Eram coleg cu Adrian Păunescu și Ilie Verdeț, era faza romantică a politicii. Atunci oamenii politici, în campanie, veneau cu idei, cu scenarii, cu propuneri, nu cu saci de bani. Atunci, politica se făcea mai mult cu sufletul”, povestește senatorul.

Acum, el a ajuns să-i dea dreptate Elenei Udrea. „Să nu ne facem proști unii pe alții. O campanie costă. Vedeți cine a făcut spectacole, toată lumea a făcut spectacole, nu doar PDL. Unele s-au făcut legal, altele la granița cu legea”, consideră Vochițoiu.

Întrebat dacă el a fost „victima” unui om de afaceri, care să-i propună finanțarea campaniei, senatorul spune că partidul pe listele căruia a candidat, adică PPDD, era atât de mic și de necunoscut, încât a fost nevoie să-și caute singur finanțare.

„Noi ne-am făcut CAR-uri, eu am două credite, unul la CAR la mineri și un împrumut bancar. Noi nu eram vedete, nu aveam acces la bani publici. Trebuie să recunosc, m-am dus eu la câțiva afaceriști să-i rog să mă sponsorizeze, dar mi-au zis >. Am auzit că au fost anumite firme, cu cifră de afaceri preponderent dezvoltată din afaceri cu statul, iar oamenii aceia au susținut campanii electorale. Am auzit, dar nu știu, la mine n-a venit nimeni nici cu 100 de euro”, susține el.

„Fenomenul există peste tot”

De văzut, nu a văzut, dar este convins că practica de a merge cu gențile de bani negri la partide există. Deputatul PPDD Tudor Ciuhodaru, care a trecut prin aproape toate partidele, spune că „fenomenul există peste tot”. „Vine afaceristul corupt la sediul de partid, toarnă banii, pentru ca mai apoi să obțină după aceea diverse contracte. Mecanismul e foarte clar. Partide corupte, politicieni corpuți, afaceriști corupți. Se vede cu ochiul liber pe stradă, e o discrepanță majoră între câte afișe, bannere, mash-uri ai și cât declari la AEP”, a descris el mecanismul de finanțare.

Întrebat de gândul dacă la el a venit vreun afacerist să-i propună sponsorizarea, Ciuhodaru a negat. „Mi-am finanțat campaniile din buzunarul meu, m-a costat benzina și niște pliante mici”, a adăugat el.

Campanie pe creditul soacrei

Apropiat al Elenei Udrea, deputatul PMP Clement Negruț a fost cel care a stat alături de fostul ministru al Dezvoltării. În varianta lui, banii negri din campaniile electorale nu există. „Este exclus”, spune el cu fermitate, contactat de gândul. Totul se face legal, spune el: campania este gestionată la nivelul fiecărui județean, există un singur trezorier la nivel național care gestionează banii, toți pe chitanță. „Asta cu sacoșa și cu sacul de bani eu nu o cred”, adaugă Negruț.

Cu atât mai mult că la el nu a venit niciun afacerist care să-i propună sponsorizarea. Deputatul susține că s-a finanțat singur în campanii, cu banii „strânși în patru ani de mandat”, plus refinanțarea unui credit. „Dacă vă zic, în 2008, am pus-o și pe soacră-mea să ia un credit”, se amuză deputatul.

Nici senatorul PNL Marius Bălu nu crede în gențile pline cu bani negri, chiar dacă sunt mărturii ale unor oameni implicați. „Și eu pot să spun că am venit cu geanta de bani la ziarul Gândul, dar asta nu înseamnă că e adevărat”, încearcă el o glumă.

„Nu este o procedură care se practică. E complicat, e periculos să faci vreo prostie din asta”, a adăugat Bălu.

Nici lui nu i s-a întâmplat până acum să i se ofere sponsorizare. Din păcate sau din fericire, acum nici el nu mai știe, a candidat într-o zonă destul de săracă. „Pe aici nu prea circulă bani în sacoșe sau în pungi”, mai spune liberalul.

Cum ar modifica parlamentarii legea finanțării partidelor

Rezolvarea problemei genților de bani se face simplu, spune Haralambie Vochițoiu. Ori „ne ajută DNA-ul”, ori schimbăm legea finanțării partidelor politice. Concret, progresistul susține că prin interzicerea tranzacției de bunuri materiale în timpul campaniei, „totul ar fi la vedere”.

„Să se interzică, fără tricouri, pixuri, șoșoni…. Nu că o ciocolățică, că dup-aia o faci ciocolată, dup-aia o faci cutie de ciocolată…Nimic material, că atunci diferența o va face acel bun material, nu valoarea candidatului. Noi deformăm conștiința electoratului cu punga de zahăr. Dacă nu scăpăm așa de gențile de bani, ne ajută DNA-ul. Credeți că acum o să mai vină vreun afacerist să vrea să sponsorizeze? Că eu nu cred”, a conchis senatorul UNPR.

În ce privește sursa de finanțare, fiecare candidat ar trebui să se descurce pe cont propriu.

Interzicerea „găleții de milioane de euro”

Pepededistul Tudor Ciuhodaru a depus deja un proiect de lege prin care se modifică modalitatea de finanțare a partidelor politice. În opinia lui, problema banilor negri din campanie s-ar rezolva prin interzicerea materialelor publicitare.

„Orice, pix, orice cană, mash, banner, adică găleata de milioane de euro. E un fenomen pe care nu-l poți controla. În afară nu este aceeași exuberanță imagistică, în București te intoxicai de atâtea bannere, parcă era patria afișelor. Bannerele astea costă mult, sunt din bani dați la negru care trebuie recuperați ulterior”, susține Ciuhodaru.

Fiecare candidat trebuie să lupte pe cont propriu pentru un loc în Parlament sau în administrația publică locală, încercând să-și convingă electoratul prin dezbateri.

O variantă susținută de mulți politicieni, inclusiv de fostul președinte Traian Băsescu, este cea a finanțării campaniei din bugetul de stat. Pe varianta aceasta merge și deputatul PMP Clement Negruț.

„Partidele parlamentare participante la scrutinele electorale să fie finanțate de la bugetul de stat, pe baza unei legi foarte clare, care să spună cu subiect și predicat care sunt sumele de bani, materialele promoționale și cine încalcă legea să plătească. Fără niciun fel de donații, doar de la stat. Așa cum finanțăm partidele politice, trebuie să ducem subvenția până la capăt și în campania electorală”, a precizat Negruț, pentru gândul.

Pe de altă parte, senatorul PNL Marius Bălu se declară împotriva finanțării de la stat a campaniei electorale. În viziunea lui, problema banilor negri ar dispărea dacă s-ar introduce plafoane pentru fiecare funcție publică pentru care se candidează.

„Un deputat n-are voie să cheltuiască decât atât în campanie, un senator atât, un primar atât și tot așa. Să nu mai fie nici nebunia asta cu milioane de afișe, să ai un plafon clar, altfel drămuiești banii și materialele de campanie. Cu ce genți să mai umble atunci?”, a spus Bălu.

Cum se folosesc banii negri în campaniile electorale

Fostul ministru al Dezvoltării, Elena Udrea, este arestată preventiv, în dosarul „Gala Bute”. Potrivit procurorilor DNA, Udrea a primit mită un comision de 10% din mai multe contracte. În total, 900.000 de euro, care ar fi fost aduși „într-o geantă de voiaj de culoare neagră”, care a ajuns, ulterior, la Elena Udrea, chiar în cabinetul ei.

Mai mult, într-un denunț făcut de fostul ei soț, Dorin Cocoș, acesta a declarat că i s-a cerut să plătească produse de trei milioane de euro pentru PDL, în campania electorală din 2009, pentru a primi sprijinul Guvernului în derularea contractului Microsoft, menționând că a fost sprijinit de Vasile Blaga și Elena Udrea.

De altfel, Udrea a spus că știa că fostul ei soț finanța campania electorală a PDL. „Nu este un secret. Așa se finanțează campaniile electorale. De ce vă faceți că nu știți? Întrebați-l pe domnul Iohannis, pe domnul Ponta, ei cum și-au finanțat campania”, a spus ea. În replică, Vasile Blaga a susținut că „domnul Cocoș nu a adus niciun ban la partid”. „Cine a cotizat e pe lista oficială, se taie chitanță cum spun regulile întotdeauna”, a precizat el. Potrivit datelor declarate de PDL și publicate în Monitorul Oficial, Dorin Cocoș a făcut, doar în 2008, donații în valoare de 130.000 de lei.

Pe lângă acestea, șapte dosare penale de corupție pe care procurorii le-au finalizat în ultimii 25 de ani arată că partidele politice din România folosesc șpaga provenită din mecanismele de corupție pentru finanțarea formațiunilor politice și, în acest circuit, a campaniilor electorale. Gândul, prin campania „Tu știi ce mai fac banii tăi?”, a prezentat cele șapte cazuri, începând chiar cu fostul premier, Adrian Năstase, condamnat în dosarul „Trofeul Calității”. În acest caz, și-a finanțat campania electorală printr-o chetă impusă de Guvern companiilor private, în concursul „Trofeul Calității”, în care firme, instituții de stat și persoane fizice (patroni, politicieni, șefi de instituții de stat) au cotizat sume fixe drept taxe de participare la concurs, iar o parte din bani a fost folosită la finanțarea campaniei electorale a lui Adrian Năstase.

La vremea respectivă, fostul ministru PNL al Transporturilor, Relu Fenechiu, aflat acum la închisoare, spunea că Năstase fusese condamnat pentru „o chestiune pe care mulți politicieni au făcut-o”.

Întrebat de jurnaliști cum comentează declarația fostului ministrul, care ar fi susținut că în campaniile electorale nu se folosesc doar „bani albi”, premierul Victor Ponta a sugerat, voalat, același lucru. „Și este o surpriză generală, sunteți șocați de acest lucru! Nu vreți totuși să fim mai puțin ipocriți?”, a spus retoric Ponta, în 2013.